încercări de toate felurile
cândva am văzut într-o gară
o femeie foarte tristă
o femeie tristă mi-am zis eu
strânge întotdeauna la piept
un copil şi mai trist
şi ca imaginea să fie completă
el
bărbatul acela
o căuta cu disperare
din tren în tren
din vagon în vagon
să o ducă acasă
pe femeia lui tristă
să încerce o dată sau poate
pentru ultima oară
să o iubească
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
Mobila Era o zi de vară toridă, dar nu semăna cu cele de astăzi, îmbâcsite de praf şi zăpuşeală. Până şi căldura acelor zile era mai uşor de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu