duminică, 14 aprilie 2013

În trecere


bărbatul acela care îmi leagă mâinile de cer
va veni și mâine  cu unghiile lui ascuțite
să îmi reașeze trupul (cred că o să arăt jalnic
tăiată de secure) și ceasul meu o să bată în pieptul lui  
în adânc de noapte o să mă coboare cu precizie
îi număr cele șapte brațe și oare cât de
fericiți am fi când degetele lui febrile
catifelate o să-mi distrugă inima de șarpe
apoi or să alunece între coardele harpei
suspinând a secvențe decapitate
dar numai bărbatul acesla
o să îmi șteargă cu pielea lui
înghețată toate gândurile iubite
și ai să vezi tu până la urmă
o să mă învețe încetul cu încetul
feluri înaripate de a ne umbri

Niciun comentariu:

nevralgii

ființa mea nu mă mai strigă însetată a obosit inima nu i se mai deschide i se zărește numai ceasul şi eu stau în genunchi așteptând să ...