duminică, 22 noiembrie 2015

Făpturii fără de chipuri

Un fluture-și întinde aripa plutitoare,
Purtând spre Eden viața lui
și viața-mi viitoare.

Întreb un trandafir ce vine din adâncuri
Dacă pământul și-a liniștit acele
aspre vânturi.

Dar trandafirul își ofilește catifeaua,
Lăsând în urmă doar parfumul tău
și vieții mele steaua...

Regină hindusă care ne faci o rugă de murit,
Viața-ncepe în adâncuri cu cerul înflorit?

Acolo, trandafirul și crinul ne sunt regi...
Ai vrea misteru-n miez de noapte să-l dezlegi?


Din oase-mi roade-acum un șarpe,
Iar timpul s-a pierdut în vis robit,
Te-ntreb dacă e zi sau noapte,
Și-mi spui doar că
lumina s-a topit,
și-acum e prea departe...

Îmi bate cineva un cui în
pomul de la poartă
și geamul mi-e deschis
de-o mână moartă...

Făpturi fără de trupuri,
vor sufletul să mi-l sărute,
De dragul cerului de după nori
și-al clipelor trecute...

Și ochii mei de chihlimbar,
o gaie hrăpăreață, azi, mi-i cere,
Privesc în jur ca pentru întâia oară,
A mai trecut o zi :
în jur e doar tăcere...

Niciun comentariu:

doi dinţi din faţă

doi dinţi din faţă trecem printre linii ascuțite în semne literare trecem peste un pământ de fluturi congelați tropăim cerându-ne dreptu...