mă desprind

mă cheamă amintirile
ascult cu obrazul lipit
când le aud chemarea
mă desprind strivind lacrima
în care s-au ascuns
atâtea constelații.

îmi surâzi eliberat te înalți
pe lângă muzica vibrantă
a corzilor mele/amintiri topite în lumini
feeric revărsate prin ochiul întredeschis
-ecou pustiit de nestrigat-
prin sânge îmi înoată o pasăre amară
își ascute ciocul înapoia oaselor mele
îmi întoarce calea
dinspre răsărit
visul mă sfărâmă
zborul mă îneacă
în apa tulbure
tremurându-și unda
ca un însingurat