sâmbătă, 11 ianuarie 2014

luați-mi tot!

,,când viorile tac/sufletul/ sufletului meu/îi cântă,,

ascunsă departe în gând
uitată
puteam face minuni
aprinzându-mă zilnic
în chip de torță
ardeam și luminam-lumină
diluată izbită brutal de un perete
mă proiectam peste alte ziduri
ca un tablou nedeslușit
încremenit în lucruri de ocară
mă așezam gemându-mi rana
încă adâncă rosteam-surâs încătușat- funebrul meu delir
la adăpostul unor anoste clipe făurite din nimicnicii:
-veniți, veniți cei rătăciți, cei fără vină,veniți la pomul vieții mele,
gustați-i din lumină( lumina mea crescută-n tină)! luați-mi ochii
care s-au sfrijit în vatră, sorbiți din trupul meu de piatră!
luați-mi tot
ce n-am ascuns!
luați și pasul meu desculț
ce zorile mi l-au străpuns!
 luați ecoul de puteți, chiar trupul meu lăuntric, de mi-l vreți!
ș-apoi, lăsați-mă să ard și să mă sting/ în gând cu ploi de soare
să vă ning...
și plămânii mi se umpleau răsunător
de o furtună lăuntrică
îmbătătoare
mă simțeam carte tocită
cu filele în vânt poveste
cu pagini vorbitoare.




3 comentarii:

Pasarea cetii spunea...

Adevarat, puteti face minuni si faceti!...

Dorina Neculce spunea...

multumesc pentru popas!

Dorina Neculce spunea...

multumesc pentru popas!

miracol

copiii cerului vor moșteni pământul murdari cu mâinile înmănușate în stele vor paște oile păstorului cosind prin umbrele înserării se vo...