sâmbătă, 4 ianuarie 2014

,,tu ești alesul,,

mă și închipuiesc
cu tine tăind văzduhul
în aripă de sânge
pe cărări de bucurii
cecillia își spală pletele alergând
prin râul de nisip
arn de gothia
devine mai mult decât un rege
-soldat al lui dumnezeu-
,,tu ești alesul,,
îi striga marele maestru
într-o limbă necunoscută
aruncă pomi cu rădăcini
până dincolo de cer
trupul proaspăt al cecilliei
înflorea dureros de alb
în petale de trandafir

Niciun comentariu:

nevralgii

ființa mea nu mă mai strigă însetată a obosit inima nu i se mai deschide i se zărește numai ceasul şi eu stau în genunchi așteptând să ...