joi, 7 februarie 2013

pelerin în absolut

duce-m-aş în vârf de stea
sub aripi de turturea,
risipindu-mă în unde
(firul iernii mă pătrunde
şi mă coase-ameţitor
putregai de fir-mohor)

înecându-mă în zare,
îngropându-mă sub soare-
lacrimă crescută-n vânt,
amăgire de cuvânt.

Niciun comentariu:

Sfâșietoare nepotrivire

prin tine treceam inconfundabilă stare de bine când se numără anii sorții şi stam cu palmele încrucișate înapoia ușilor...