miercuri, 6 noiembrie 2013

nocturnă

când se vor întoarce
pe cealaltă parte vârcolacii
inima o să plesnească
 -sunet strident- cu unghiile înfipte în obrazul palid al nopţii
las zorii în urme de nisip amestecat
doamne poţi să îmi deschizi calea
mi-e liberă
și
pescăruşii hăituiţi din izvoare
se vor adăpa
scuturând
peste sate
umbra deochiată a
gleznelor de argint

Niciun comentariu:

amnezie poetică

mă închid în ochiul de sticlă trupul mă strigă pe un nume sacadat într-o numărătoare abstractă se face iarăși noapte perdeaua neagră spa...