duminică, 17 noiembrie 2013

mă A)zvâcnesc

mă nasc pădure
pe dinapoia porţilor de rai
ochii mei umezi
scaldă izvoare
buzele-mi din piatră
mă a)zvâcnesc
anii mei tineri zic
legănându-mi nebunia
ca pe o copilă închingată
morţile mele răsturnate
îmi murmur tresărind
şi mângâi uşor
nălucile nopţii
sădesc narcise
peste creştet
mă cresc şi
mă dobor

Niciun comentariu:

Simbioză

Îmi va fi dor de tine pân` la stele, Prietene al meu nocturn, Las ție moștenire cântecele mele Pe care-aș fi putu...