vineri, 2 august 2013

cred c-am să încărunţesc

,,un El și o Ea
înlănțuiți 
ținându-se de mână
se vor arunca dintr-o clipă în alta
de pe marginea de fier a podului Mirabeau,,
sunt uluită
zdruncinată
între valuri
ascult știrea asta prin difuzoarele
unei gări subacvatice un El
pentru că nu își mai găsea sentimentele pierdute și
o Ea pentru că nu a învățat la timp cum să brodeze în inima cerului
sensul cuvântului-adevărat--în fiecare joi îmi amintesc
de tine-un el și o ea
împăturiți în perdelele de stică--ținându-se
și ațipesc dar din secundă în secundă inevitabilul(nu ține cont)se va produce și (îngenunchiată astupată trunchiată răstignită în umbre)aștept finalul ca pe o vindecare ca pe o dezlegare la gustul de sânge..............................................lasă, îmi zic. dacă mă gândesc mai bine cred c-am să încărunțesc............................................................................................................................ochiul meu cald inima rubinie surâsul faptelor mele neprețuite nestinse neîntrebate la tine-n trup
cununi de lauri împletesc(și înfloream la tine-n gând/ca o magnolia rănită-n brațe,/ înjurând,nu mai am pas,/ îți poposesc pe suflet,/ în obraz,/amestecându-mă cu sânge,/tăcerea nopților mă plânge!!!...)

Niciun comentariu:

Tot întrebându-mă

Înfiptă într-o nerăbdare de demult aștept cu tălpile de foc- e ca şi cum aș avea un bandaj în jurul capului amor...