joi, 29 august 2013

sub apăsarea norilor

sunt copaci
care se sting
sub apăsarea norilor
metalici scâncesc
nemaigăsindu-și
brațe cu care să se atingă tac
cu gleznele umflate de prea
multe ploi oamenii le aprind
focuri la rădăcini coaja le
țipă a cântec uitat e ca
într-un concert sumbru
al pescărușilor sihaștri

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...