i se vor aduce ecouri
din pietre la rădăcini aşa
încât pustiul reclădit-amar lângă amar-
de glezne să îi treacă
i se vor naşte iar copii
neobosiţi neînchipuiţi nepriponiţi
necântăriţi şi mâinile ciuntite
vor zvâcni înspăimântate
pe câte un obraz
arşiţa va vinde şi
cuvântul mamă
va tuna şi răsuna în murmurul catedralei
sfinţii se vor vinde şi capetele se vor dezgoli
într-o aşteptare profundă vom plânge privirile
ni se vor încăiera aducătoare adăpătoare de tristeţi
vom găsi ieşirilor noastre o altă cale
cu mâinile înmănuşate de prestidigitatori
până când să te învârţi fără de rost
în astă trăire de moarte
veni-vor casapii
scâncetul mielului sugrumându-l
cuţitele ruginite cu urme de sânge
vor reteza grumazul florilor de mai
înfăşurându-ne durerea pe după gât
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
Mobila Era o zi de vară toridă, dar nu semăna cu cele de astăzi, îmbâcsite de praf şi zăpuşeală. Până şi căldura acelor zile era mai uşor de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu