şi numele să-i vindem

de la o vreme citesc
din ce în ce mai des
ordinele cavalerilor templieri
sugrum liliecii vampiri
în oglindă mă văd fără de ochiul stâng
şi-n frunte mi se zbate pleoapa dreaptă
am îndrăznit să și ghicesc în bobi
un viitor mai fanatic
de parcă mă închin
coșmarurilor mele
cu paturi desfăcute
cu tăblii scârțâitoare
cu oameni vestejiți
cât să îi pot vindeca
le caut un alt capăt în
palme tăindu-le cu sfoara
noi linii sofisticate mici labirinturi
trecătoare pe sub mormânt şi
Ţie Doamne
doar Ţie m-aş ruga
dacă m-ai trece dincolo de voalul străveziu
peste râul cu braţele de ceaţă
în cetatea promisă în umbră scăldată de
zgomote profunde în grădini pustii
cu fâlfâire stinsă de corb sinistru
îngropat să mă împac îmbălsămată
în dangăt răgușit

făcliile oraşului de ceară
s-au stins de mult sub ochii
trecătorilor grăbiţi pescarul
aruncă nada întinde plase mincinoase
dar vom învăţa noi oare vreodată
să prăznuim cunună nopţii
să îi  punem şi numele să-i vindem