sâmbătă, 22 decembrie 2012

*genesis*

genesis***



la început au fost
doar aripi flămânde
cutremurate
asupra trupului meu
se arătau colţii de lup strălucind în
stele cruciş tăiate din trupul unui munte
fără cer se auzea răgetul unei alt fel de zile
cu rochiţa până la genunchi fetiţa cea mică a nopţii
aduna împrejuru-i trandafiri întunecaţi cu ochi bolnavi
în patul suferind lăcrima bunica nimănui
nu îi mai păsa de scâncetul
omului din zid
nu-i mai cerea îngăduinţa
pentru încă o suferinţă
la margine gropii
groparii îşi ascuţeau lopeţile
muşcând din chipul fraged al unei lunii
degetele purtau stigmat de piatră
şi eu îmi aduc foarte bine aminte
că ar fi trebuit
să mai şi surâd
-rânjet nebun-
înflorind
deasupra cerului
ca o altă boltă
încăpătoare şi
mult mai înaltă

Niciun comentariu:

ermetică

suntem închiși în cercuri de foc tăcerile noastre se întretaie în cuțite de cuvinte aruncate pe asfalt încă nu s-a împlinit sorocul Doa...