joi, 6 decembrie 2012

a)plecând



prin femei de pământ
cu ochii stinşi
cu unghiile cusute
încovoiate
ca nişte securi ruginite
trece aburul timpului
ca un muritor
în glasuri de câini
noi drumuri
făgăduind
piepturi
de încâlzit şerpii pustiului
cu pumnii de foc
aerul botează
întru numele tatălui
atâţia fii s-au săvârşit atâtea rugăciuni
ne-au tăiat gâtlejurile
dar câinii de baltă iată
scot colţii de fier
ah doamne cât de lumesc
mă sugrumă şi
mâinile mele
umplute cu spaimă
adâncul şi cerul
îmi seceră picioarele
umbra trupului meu
(a)plecând

Niciun comentariu:

Sfâșietoare nepotrivire

prin tine treceam inconfundabilă stare de bine când se numără anii sorții şi stam cu palmele încrucișate înapoia ușilor ...