vineri, 29 iunie 2012

simt cerul ca pe o apăsare

mă închid aici(în capsula timpului)
simt cerul ca pe o apăsare
sunt terasă a grădinilor suspendate
în mâinile mele renasc
fluturi cu dinții adânc
înfipți în lespedea de piatră

sunt o umbră
săpată
pe un obraz bolnav/înger captiv
cu aripi zdrobite
îmi încerc zborul până
dincolo de
bolta împărătească
sisif o să îmi fie iar tovarăș
însoțindu-mi
saltul de șarpe

Niciun comentariu:

Tot întrebându-mă

Înfiptă într-o nerăbdare de demult aștept cu tălpile de foc- e ca şi cum aș avea un bandaj în jurul capului amor...