luni, 4 iulie 2011

în vechea mantie de zale

în vechea zale
Scris de Dorina Ciocan Neculce Ieri la 9:31 pm

.mă preling pe sub ruine
ca o umbră subțire sculptată
pe obrazul timpului de piatră
prind rădăcini adânci
ierburi tăioase îmi cresc pe sub unghii
am vestigii de imperii

am amorțit în vechea mantie de zale
paloșul meu e
oglinda mincinoasă
mă tradează când mâna-mi împlătoșată
se ridică războinic
strivind aripa îngerului
nathanael
e mândru are chip de pasăre măreață
e un vultur prădalnic

acvila non capit muscas

își dezgolește caninul prelung
din care a început să curgă lichid gelatinos
capcană vie

faci semn să ies din pielea mea de fier?

în trupul meu crește alt trup
cu mantie prelungă
și cerul mi-e ca un evantai
de curcubeu crescut în arcul de culori
pe față

de azi, să știi...
sunt werowance
adepta unui neam fără de scut
în fort m-așteaptă băștinașii
.

Niciun comentariu:

Tot întrebându-mă

Înfiptă într-o nerăbdare de demult aștept cu tălpile de foc- e ca şi cum aș avea un bandaj în jurul capului amor...