luni, 11 iulie 2011

în mine plouă cu vise neterminate

de pe buzele învinețite îmi culgeai resemnarea
floare de piatră sădită-n altar pe când
moartea misterelor își căuta o altă față în oglindă
îmi pătrundeau
cioburi pe sub piele tăind adânc drum
piciorului meu stâng i se scurgea umbra

simți?
diminețile noastre se golesc linia durerii
se îngroașă calc apăsat sprijinindu-mi trupul
de grumazul tău tatuat cu îngeri
porți constelațiile pe umeri fără să le știrbești
din strălucire iau cornul ascuțit străpung apăsat
inimii mele iau crescut niște aripi umezite
restul lumii îmi pătrunde pe sub pleoape
crezi că ți-e mai bine și eu îți devin zeița ascunsă
în altarul neliniștilor tale îmi caut umbra
să mă acopere mai bine
cu venele tale răsfirate ca un curcubeu

stai nu te grăbi azi sunt la fel de goală ca pe dinăuntru
desenez puncte pe un cer mai albstru
vârful creionului pătrunde fără de veste
țipătul se topește-n larma pescărușilor înfrigurați
aștept noi începuturi
am măinile cusute de același cer
și-n mine plouă de trei zile cu visurile tale
neterminate

Niciun comentariu:

Sfâșietoare nepotrivire

prin tine treceam inconfundabilă stare de bine când se numără anii sorții şi stam cu palmele încrucișate înapoia ușilor ...