ce noapte domnilor

ce noapte
exclami buimăcit
cu ochii înroșiți
ca focul în vatră și
tragi după tine trotuarul
blocuri alunecă te fulguiesc
visuri străvezii cu sărutări ușoare
dar parcă era altfel gândești parcă
trebuia să fie altfel
să nu fi murit să nu
fi transformat Tu fluturele în șoarece
omida cu ochelarii apăsați în șarpe
ți se încolăcește împrejurul picioarelor
urcă sugrumându-te ai vrea să te trezești
ai vrea ca toate astea să nu ți se fi întâmplat ești
un biet muritor amețit de strălucirea hainelor împărătești te cațări
te cațări până El te impinge cu un gest
necontolat apeși butonul
nu mai e acolo și
te simți pește
cu gura umplută de sânge
atârnată de rochia aurie mai
poposești o vreme
încă nu e prea târziu
îndrăznește
ți se strigă într-o limbă străină demult uitată întotdeauna
te-ai simțit un laș pentru tine nu au existat izvoarele frica
te-a paralizat
îndrăznește
îți râd în nas copiii
dar tu nu ai mai apucat să le auzi hohotele asurzitoare
trupul tău se umplea inexplicabil cu flori de migdale
inima pulsa hârșâind
ceas stricat înainte de vreme
cochilia nu te mai încăpea
pumnii tăi se fărâmițau
astupând burta cerului
cu bucăți mari de carne putrezită
.........................................................................
chiar în noaptea aceea erau pe la RNEL pene de curent
și nu ai putut înțelege pentru
o vreme
filmul
......................................
ce noapte domnilor
!!ce noapte
precum vă și spuneam.....................................................................