larra lasă urme pe zăpadă
cizmuliţele de gumă se înfig
urme în stânga urme înainte
înapoi o strâng în cercuri
pletele îi ies de sub căciuliţă
cândva n-am să mai trec pe aici
îşi zice ea cândva nici n-am să îmi mai amintesc să strig
şi îşi pune multă zăpadă în buzunare
ce faci larra o întreabă o vecină
pentru ce îţi trebuie asta
imi trebuie pentru suflet
ca să nu se murdărească
aşa zicea ea ca să
nu
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
Mobila Era o zi de vară toridă, dar nu semăna cu cele de astăzi, îmbâcsite de praf şi zăpuşeală. Până şi căldura acelor zile era mai uşor de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu