marți, 30 iulie 2013

omul verde

chiar există
ascuns între ziduri
înapoia templelor sfărâmate
mâinile lui crispate
caută noaptea
izbucnind în hohote nebune
omul meu verde
doar astăzi
îmi dă dezlegare: de azi o să crești
altfel de oameni
cu frunțile înverzite în
trupuri de lemn
...................................................
așa e cel mai bine zic
plămânii nostri
fortificați
se vor umple iară
de sânge

Niciun comentariu:

Poem criptic (un poem nou) :)

stropii din cupa crinului unui arhanghel glăsuiesc despre orașul cu numele de ceară oamenii alunecă metalic în asfaltul umed unde răsar...