marți, 30 iulie 2013

omul verde

chiar există
ascuns între ziduri
înapoia templelor sfărâmate
mâinile lui crispate
caută noaptea
izbucnind în hohote nebune
omul meu verde
doar astăzi
îmi dă dezlegare: de azi o să crești
altfel de oameni
cu frunțile înverzite în
trupuri de lemn
...................................................
așa e cel mai bine zic
plămânii nostri
fortificați
se vor umple iară
de sânge

Niciun comentariu:

Simbioză

Îmi va fi dor de tine pân` la stele, Prietene al meu nocturn, Las ție moștenire cântecele mele Pe care-aș fi putu...