duminică, 5 mai 2013

suntem ,,liberi,, ca păsările cerului

de la o vreme nu mai avem stăpâni
suntem ,,liberi,, ca păsările cerului
inflexibili şi imaleabili suntem prea greu
de mutat din loc pentru noi
nu mai există vecernii
doar câteva capete deşurubate
ne arată cu privirile ruginite
mormântul dincolo de ruine
nu mai există sprijin
nu mai răsună cântările angeline
doar sunete oarbe de săbii lucioase
încrucişează marginile gropii
nici măcar ei
morţii de mâine
care ne beau
astăzi din urme
veninul
nu mai au
de la o vreme
suficiente locuri
de secătuit oase

Niciun comentariu:

00

cu sufletul strigat ma scutur de ceață ca de o piele înroşită îngeri de foc mi se desprind din neguri coborând pe fire de lumină şi eu îm...