duminică, 25 noiembrie 2012

simbioze

şi cer şi pământ
nisipuri adună
m-adun într-un gând
ca cerul s-apună.

şi cântul pribeag
îmi trece de poartă
în pietre mă sparg
dar gura mi-e caldă.

şi vânturi şi ploi
sub giulgiu mă-ngroapă
şi noi amândoi
închişi într-o şoaptă.


Niciun comentariu:

Eliberare

Pietrele s-au ros, Picăturile ploii mele curăță inima spartă. Iarba-i mai bătrână decât amintirea. Sălciile se scaldă în apa ochil...