duminică, 18 noiembrie 2012

se face iarăşi vară

hai ploaie îi zic reclădeşte-mă
retrăieşte-mi pasul din glezna
piciorului meu stâng fluturi
atârnă  ca o herghelie albastră
copii de metal îmi vâră degetele-n coastă
şi eu merg desculţ aiurind peste nisipurile înfierbântate
mă înnebunesc iepele mărilor cu nechezatul lor de fum
şi îmi adun arsurile peste pleoape gândindu-mă la tine
se face iarăşi vară o vară tulburată în care trupurile asudă
în aşteptări sinistre inima mea va bate ca un orologiu cu ochi
de lemn uimiţi în au intrat  demoni mici şi albaştri încercând
în zadar să îmi stingă buzele rupte din care se revarsă
o iarnă cu urlete ademenitoare o iarnă ucigătoare cu zăpezile aprinse

hai veşnicie atinge-mi ochii sau
stinge-mi nuferii
pe care
mi i-ai aprins tu
dincolo
de pleoape

Niciun comentariu:

ermetică

suntem închiși în cercuri de foc tăcerile noastre se întretaie în cuțite de cuvinte aruncate pe asfalt încă nu s-a împlinit sorocul Doa...