miercuri, 28 noiembrie 2012

limită de hotar

limită de hotar

pietrele se răsturnau în alte pietre
calea ne apărea măruntă ca și viețile noastre
confiscate în ochi de corb
-câmpul mâinile noastre-
umezeala nu îndrăznea
să roadă din umbra pietrelor
răsturnate ce apăreau a-mi umple pasul
eram  oarecum mulțumită de
trupul meu prea plin-copac dezrădăcinat
aruncat peste limita de hotar
ca pe o armă slobozită
din subteranele neprimitoare
sălaș temut al lilieci vampiri
mă vor locui curând
mă vor locui alăturea de
gânduri ieftine şi parfumate
mă vor săvârși murind
în alte și alte pietre mărunțite
în nisipuri clocotitoare
mă vor umili în neguri şi
în deșertul de foc
mi se vor astupa urmele din piept
cu pelerina fantomaticei plecări



Niciun comentariu:

Sfâșietoare nepotrivire

prin tine treceam inconfundabilă stare de bine când se numără anii sorții şi stam cu palmele încrucișate înapoia ușilor...