sâmbătă, 7 ianuarie 2017

Bine-ai venit!


De când te așteptam, străine,
pe țărmul mării întârziat...
Să ne-afundăm în valul ei,
nebunul,
Toți așteptații:
unul...după unul...
Până s-o umple marea de nevoi,
Şi stâncile or să ne cheme,
Să ne împartă țărmul înapoi,
Iar gândul, cu migală. ni-l vor cerne...

O mână am întins până la stea,
Să-i țin sclipirea ei pribeagă,
Cu sila să-mi îndes în ea
Părerea cea de rău, de viață neîntreagă.,..

Tristețea adormită ieri, în piept,
Azi, strigă, se deșteaptă...
Ca mâna întrupată pe nedrept,
Ce îşi face cruci pe
mâna dreaptă...

Niciun comentariu:

ermetică

suntem închiși în cercuri de foc tăcerile noastre se întretaie în cuțite de cuvinte aruncate pe asfalt încă nu s-a împlinit sorocul Doa...