sâmbătă, 23 martie 2013

mersul pe sârmă

am început a învăţa
mersul pe sârmă
ca un jongler
care îşi dresează fluturii din pălărie
cum să amuţească
gândesc să dau drumul
izvorului cu pas de şoaptă
mă avânt printre luceferi
şi-mi spun fachirii că
e noapte
o noapte veşnică
aprinsă-n fâlfâit de aripi
astup tăcerea
ca pe o haină
din care
am căzut
fără să mă întreb
dacă orbilor
li se mai percepe taxă
pe lumină sau surzilor
li se astupă ochii
să nu mă vadă
nu pot fi mereu
acelaşi
donator
de vise şi...
------------------------------------
scap din mână trandafirul
ca pe un şarpe ortăvit

Niciun comentariu:

Sfâșietoare nepotrivire

prin tine treceam inconfundabilă stare de bine când se numără anii sorții şi stam cu palmele încrucișate înapoia ușilor ...