marți, 26 martie 2013

ai grijă de azi

cât de mult ne aparținem
nimeni nu ar crede iubite
ne îngână corul albastru al
pisicilor nebune
amestecate-n pașii
cu colți de sânge

dar ai grijă de azi
 las ţie trupul acesta
care nu mai știe a paște
şoareci în grădinile de fluturi

îmbălsămează-l lustruiește-l
bine prea curând se trag concluzii
pripite se aruncă cu pietre în urme
ascuțind cuțitul în obrazul celui mai plăpând
şi cicatricile pot fi niște semne săpate pe
mâinile înmănușate
cu suflete umflate ca
niște păpuși îngrășate
crescute-n crucile de lemn

Niciun comentariu:

Simbioză

Îmi va fi dor de tine pân` la stele, Prietene al meu nocturn, Las ție moștenire cântecele mele Pe care-aș fi putu...