să Nu, şi Tu...

învia-voi în mine
crucit
sărăcit
fără de culoare
sau marmură
pe toţi ca la o mare petrecere
vă voi duce sătul de faldurile apretate
ale vieţii nu obrajii voştri cu sânge voi unge
nu buzele voastre aprinse cu vorbe voi stinge
împăcat
aplecat
de atâta bunătate şi bunuri
mă voi şi plictisi
Veselie!!!- tu ambră
cu trup de aramă
să nu!!!
să nu...
şi tu...

şi l-am ascuns Acolo

încă îl știu nestins așa
cum mi l-ai arătat
într-o noapte
a miez
cuprins între nouri și fapte
o crudă realitate-profeție a unui
templu ce nu s-a zidit sau poate a
apus pe sub ruinele în care îmi țineam captivă noaptea
ca pe o femeie întunecată care se
împletea în el
cu trena curgătoare într-o
o așteptare de lumini îmi
cerea să îl trec dincolo să
nu îl mai las pradă ușoară și
l-am ademenit şi l-am primenit cu bani pe ochi
prizonier
numărându-i coastele
l-am ascuns acolo unde
nu mi-l mai poate atinge nimeni
acolo într-o pagină de moarte

deja într-o poveste

mergeam cu 180 la oră şi parcă
zburam pe deasupra asfaltului ud
se iveau capete de oameni
scoteau limba la noi şi ne
înjurau pe muţiş
ne imaginam că suntem
deja într-o poveste
nu aveam altceva de făcut decât
să deschidem larg coperţile
să scoatem mâinile picioarele
cu totul să ne rotim ca într-o naştere pelvină
deşurubându-ne cu picioarele înainte
să pornim prin lume iubite
prin lumea asta  atât de largă
doi copii din gheaţă să ne cioplim
pentru moment rămânem paralizaţi
roţile accelerează accelerează
ah da ne intra iarna în carne

dacă frica asta ar dispărea îmi zic dacă
frica nu ne-ar mai paşte dacă ar dispărea şi
oamenii s-ar transforma în câmpuri
încercând să cânte la aceeaşi vioară
corzile inimilor noastre s-ar mai armoniza puţin
în liniştea valurilor
maşina ar opri
şi-ar deschide brusc trapa
şi noi pe jumătate oameni
pe jumătate păsări
ne-am ridica unul pe celălalt
copiii noştri ne-ar cânta din frunze
am uita de toţi şi de toate
(impozite taxe dobânzi n-am mai plăti)
nemaibăuţi de soare
nemaiumblaţi de timp

Puşcăriaşul

 Îl auzeam cum vine, strecurându-se de-a lungul peretelui, uşor aplecat, de parcă îşi ascundea sub haină un început de boală, numai de el ştiută.
Era sever şi noi vorbeam în şoaptă despre el, ca să nu îl supărăm, ca să nu ne certe. Totuşi am pus la punct, împreună cu fratele meu un plan pe care ne doream să îl ducem la bun sfârşit, numai să se ivească ocazia. Şi iată, ocazia se ivise.
Moş Niculae era fratele mai mic al mamei. Era un bărbat care emana o eleganţă chiar şi atunci când îmbrăca hainele de rând. Ca şi tata, era şef de echipă la CAP şi arăta o oarecare severitate faţă de ţăranii de rând, cum îi numea el. Fuma mult, aşa de mult încât ne închipuiam că cineva rău îi lipise dinadins o ţigară între degete. O ţigară care nu se mai termina.
Cum îi era obiceiul, pentru că ne era vecin şi bineînțeles fratele mai mic al mamei, venea pe la noi în fiecare dimineață, de parcă avea un program pe care trebuia să şi-l împlinească. De data asta mama ne povestea despre hramul de la Vorniceni şi despre un om care căzuse pe o cioată şi îşi spărsese capul. Pentru ca povestea să fie mai autentică, mama se punea în pielea personajului ei şi gesticula scenele cu de-amănuntul. Moş Niculae o mai oprea:
-Lasă, Lenţă, că eram acolo, nu mai le spune aşa, de-a fir a păr...
Noi ne făceam temele la Biologie, doar de formă, ca să îi putem zice tot ce aveam în plan de zis.
 -Ştii, moş Niculae că o ţigară ia 10 minute de viaţa unui om? Vrem să îţi spunem asta ca să nu mai fumezi aşa de mult.
-Cine zice? întreabă el, tresărind fără să vrea. Îi arătăm cartea.
-Uite, scrie aici. El râde sănătos, cu mâna pe burtă.
-Doamne, Dorină, Ionel, astea-s poveşti. Da, da. Poveşti de adormit copchii. Păi , dacă era adevărat ce spun ei acolo, în cărţi, eu de mult nu mai eram pe aici, pe pământ. Păi, eu fumez de la 3 ani, de când mergeam pe moşiea boierului şi culegeam chiştoace. Tu, Dorină eşti cu Marica mea la şcoală, Ea de ce nu mi-o fi spus? Da...la cât învaţă ai mei, nu mă mir că nu mi-o spus asta niciunu.
Apoi, se ridică sprijinindu-se cu mâinile de pat şi pleacă, tot aplecat, purtându-şi pe umerii tineri boala aceea ascunsă.
Anii au mai trecut şi viaţa de ţăran cu cinci copii a devenit mai aspră pentru familia lui şi moş Nicolae a acceptat pe langă norma de şef de echipă o a doua normă de paznic de noapte la silozurile cu porumb.
Tata avea în primire caii noştri, care acum erau ai CAP-ului şi era solicitat de toate oficialitățile comunale, de medici, miliţieni, pompieri., pentru fel de fel de probleme. Aşa a aflat că unii îl pârâseră pe moş Niculae pe la sediul CAP-ului că mai fură din porumbul pe care ar trebui să îl păzească.
Se zvonise că o să aibă loc o urmărire a lui într-o anume seară şi o prindere ,,în fapt,,.
Miliţia l-a anunţat pe tata să fie acasă în acea noapte că o să urmărească pe ,,cineva,, şi poate chiar o să îl aresteze. Tata i-a zis lui moş Niculae să nu facă de paza în seara aceea. Să lase pe altcineva sau măcar să se abţină şi să nu ia nimic, pentru că va veni Pantea cu ceilalţi miliţieni, cu câinii, să prindă hoţii la siloz. Moş Nicolae a dat a lehamite din umeri şi din mână:
-Lasă-mă, bădie Nică! Cine să mă prindă? Pantea? Nu vezi că are peste suta de kilograme? Se pune el cu mine?
-Eu zic să îţi vezi de trebă, Niculae, că o să vină cu câinii-lup şi nu ai scăpare.
În sinea lui tata ştia că miliţia o să îl prindă şi mai ştia cât e de încăpățânat moş Nicolae, de aceea s-a dus şi la nevasta lui, la mătuşa Maria. Noi le ziceam moş şi mătuşă, dar peste ani ne-am dat seama că erau destul de tineri. El avea vreo 33 de ani iar nevasta lui vreo 30, dar aşa se vorbea pe vremea aceea prin lumea satului. Nici cu ea nu s-a înţeles cu tata, ba l-a mai şi acuzat că s-a ,,dat,, cu miliţienii. Cred că era 12 noaptea când s-au auzit paşi apăsaţi prin prejurul casei noastre şi apoi un ciocănit puternic în fereastră.
-Tovarăşu Nică, trezeşte-te! Haidem! a zis Pantea. Când s-a deschis uşa, noi, copiii, am înlemnit pe sub plapumă văzându-l cât e de mare şi cât de fioros ne părea în hainele lui uriaşe de miliţian. S-a auzit căruţa gemând din toate încheieturile ca într-un scâncet, aducător de nenorocire şi o auzeam clar cum se îndepărtează pe uliţa satului.
După o vreme de tăcere tensionată au ajuns lângă cirezile cu coceni. Au tras căruţa la dos şi au stat la pândă până se arătau zorii. Tata simţea o bucurie imensă în suflet şi o uşurare, că totul a fost în zadar, când deodată, de după o căpiţele de coceni, se arată o umbră de om. Miliţienii au dat drumul câinilor şi omul nu a mai avut scăpare. Câinii l-au pus la pământ şi aşteptau ordinul de atac al stăpânilor. Din câteva mişcări moş Niculae a fost încătuşat ca un criminal de rând. Apoi, urcat în căruţă şi îmbrâncit cu brutalitate de miliţieni.
Noaptea clipocea şi se încheia cu încă un triumf al celor puternici.
Pe când se întrezărea ziua, dărâmat, tras la faţă, cu chipul răvăşit, ca un somnambul, tata a intrat pe uşă. Mama a sărit în mijlocul camerei strigând fără să îi pese de noi:
 -L-au prins!!! Îl duc la puşcărie? Şi în aceeaşi clipă s-au auzit strigăte ca nişte securi care tăiau, de-a lungul şi de-a latul, burta nopţii şi a cerului. Am ieşit şi noi şi ne uitam cu frică prin gard. Atunci am auzit clar vocea barjocoritoare a miliţianului Pantea:
-Hai, mişcă, Puşcăriaşule!!! Mama ta de golan! O făceai pe-a paznicul. Furai de la Stat! Că Statu` nu are altă treabă decât să vă ţină în spate pe voi, gunoaielor! La Puşcărie! Mişcăăă! Să te mănânce păduchii şi canceru de viu!
Verişorii mei se ţin de mâna lui moş Niculae, de gât, de picioare. Miliţienii îl smuncesc fără de milă. Tata e tot mai pământiu şi murmură abia imperceptibil:
-Pentru o traistă de ştiuleţi, mama lor de păgâni! N-o să-i primească pământul. Şi le-am zis, şi i-am rugat...să îl lase ca are copii de crescut...
Peste un timp s-a lăsat liniştea peste sat, dar în suflet suntem cu toţii încolţiţi de o întrebare cu dinţi metalici: de ce se întâmplă în lume toate astea? De ce oamenii care muncesc nu mai pot trăi demn, nu-şi mai pot creşte din munca lor, aşa cum e ea, copiii ?
Mătuşa Maria îi ducea pachete lunar şi ne aducea veşti de la el:
-Bădie Nică, nici nu-l mai cunoşti pe Niculai al meu! Are o barbă până la brâu şi nu mai vrea să vorbească cu nimeni. Ştii ce mândru se purta el cu oamenii, de ziceai că nu mai este pe lume altul? A zis că nu vrea să se mai întoarcă în sat, să îl arate alde a lui Coropcă sau Ţurcanu cu degitu` şi să îi strige în batjocoră :Puşcăriaşul!
Într-o seară de sâmbătă a venit pe la noi Gheorghe Tofan, Wikingul, cum îl porecleam noi. Era un om din sat cam certat cu legea, care o ţinea numai prin puşcării pentru lucruri banale: o încăierare, o pensie alimentară neplătită la timp, o femeie luată de la alt bărbat, şi altele. Ne uitam la el ca la urs şi el făcea pe grozavul tot povestindu-ne:
-Doamne, eu acolo lucrez mereu pe la bucătărie şi mă simt mai bine ca acasă. Şi râde lăsând capul pe spate. Mai ales că eu nici nu am casă, după cum bine ştiţi. Dar sî vă zâc di Niculai. Văd eu, și azi, și mâine, şi tot aşa, un om tăcut, ca o umbră şi cu o barbă: uite aşa, până la brâu, cu ochii în fundul capului, de ziceai că e dezgropat, nu alta...
Mătuşa Maria strigă:
-Vaaaai!! Ai dat de Niculai al meu!
-Ba chiar de el, că numai după ochi l-am cunoscut! Şi-i zic: Măi creştine, măi, tu nu eşti de prin Neculcea? Niculae? Tu eşti? Doamne, omule, ce-i cu tine? Şi l-am luat frumuşel, l-am dus la spălat, l-am dat în primire celor de la bucătărie şi le-am zis: Băăă!!Nu se atinge nimeni de el, că jar mâncaţi! Eu plec ,,în lume,, dar mă întorc în cel mult o lună şi dacă îi faceţi ceva, aveţi de-a face cu mine, atuncea. Nu vă zic...era altul, acuma. S-a refăcut în două, trei zile, că el doar e om vrednic, cine nu-l ştie.
Învăţată de un om, mai deștept, din comună, mătuşa Maria a focut o scrisoare către Ceauşescu şi după vreo 3 luni moş Niculae era acasă. Îl grațiaseră mai înainte cu 3 ani.
Bucurie plină de tristeţe.
Nu am mai regăsit nimic din omul care ne vizita pe timpuri, ci doar o umbră a omului acela sever şi încrezut.
Unde dispăruse cel adevărat? Undeva,  în lumea umbrelor pierdute sau în spatele unor gratii ruginite?
Nu a durat o jumătate de an şi moş Niculae îşi încheia socotelile cu viaţă. Murea, ofilindu-se, zi de zi, răpus de un cancer galopant.
Nimeni nu i-a zis Puşcăriaşul, Dar el a trăit cu stigmatul acelei porecle întipărit în creier. L-am văzut când l-au adus de la spital, numai piele şi os.
L-am plâns pe ascuns şi parcă mai aud vorbele lui, care se voiau hazlii, zguduindu-i pieptul:
-He.heeeei, Dorină, Ionel, dacă era aşa...eu de mult n-aş mai fi fost!!!
 Moartea îşi arătase colţii pentru prima dată în familia noastră şi, prin zorii acelei zile mohorâte de toamnă tărzie, am auzit ca şi atunci, de mult, pe când au venit miliţienii, aceleaşi ciocănituri în fereastră. Era fratele mijlociu al mamei, moş Costică:
-Hai, Lenţă! Hai! Că nu mai avem frate...
Patru copii stau înfipți în lumina zorilor, îmbrăcați frumos, la marginea patului şi se gândesc la faptul că Moartea le bătea pentru a doua oară în fereastră. ................................................................................................................................................................ Aud râsete, vorbe, mama povesteşte poveştile ei cu omul beat căzut peste cioată, cu Holera care se înălţa spre cer, destrămându-se ca un fum, cu Leontina cea cu coadă de strigoi ...
Cu zâmbetul lui mucalit, moş Niculae o îndemna:
-Ooof, Doamne, da` mai taci, Lenţă...mai taci, că sperii copiii...
-Eeeiii, las-o în paci, Niculai. Știi cî o făcut-o mama în sara di Anu Nou, când umblau copchii cu uratu`...Ci vină ari e` dacă atuncia s-o născut...
Dar deodată, mama a tăcut... A tăcut prea mult şi neașteptat...

înălţare

cu aripa destrămată
acvila se înalţa haotic
în vânt- amnezie de o noapte-
cu ghearele perforate
învaţa din nou
ce e sublimul
din degete până
în miezul de cuvânt
un strigăt
o teamă şi
un destin pat
etic dumnezeu a creat omul de rând
pe când îşi odihnea palmele ude
în lutul făţărniciei
sufletul călca
peste alt suflet
locul luminii
căutândhttp://cititordeproza.ning.com/group/poetulcasisoldatul/forum/topics/n-l-are

dragă domnule emm

copiii mei dorm
visează un asfinţit
în care timpul îşi curbează aripile
şi a uitat cum să curgă
aerul aici e foarte rece
dimineaţa ne facem loc
pentru ultima oară
atingând sfioşi locul
dintre secundă şi cuvânt
am învăţat a ne privi
pe sub valurile ploii
ca nişte umbre fugare
care au înălţat în toiul nopţii
podul strigătelor seci

cineva ne aruncă în cale o oglindă pustie
care-şi întoarce faţa

dar dragă domnule emm
podul e prea înalt
pe lângă stabilopozii gigantici
mă îndepărtez
mă îndepărtez atât de mult
încât nu mai reuşesc
să zăresc marginile cerului şi
nici numele copiilor mei

chiar şi ei îşi visează liniştiţi visul
încorsetaţi în nourii de fum se depărtează
se depărtează gesticulând
tivind cămaşa zorilor
şi mă cuprinde o tristeţe molatecă încât
de emoţie mângâi cu gleznele povestea asta simplă
în care nu mai moare nimeni
pe când focul se întoarce
liniştit cu obrazul în vatră

printre nouri

pe când zâmbetul
se cristaliza cântăreaţa
îşi unduia trupul ascunzându-şi
cusătura din dreptul inimii
cu o secere învechită
arde ceva ziceai
şi copiii scoteau capetele
printre nori nu mai e mult
nu mai e mult după ei
vor veni acele umbre
îmbrăcate în hai
ne de sărbătoare
va fi sabatul
ne vom unge iar feţele şi
poate vom posti
sigur că vom posti
căutători de himere
întru iertarea
păcatului ancestral

Education - Geography (listă de redare)

Sexul are un pret-Pentru lamurirea parintilor și copiilor inainte de a c...

Deapre Eminescu, al meu gând şi Metode si strategii moderne de predare-învăţare

gând de stele

caut cerul meu de gând,

cerul cel cu mii de stele,

stele, stele, stele,

stele ce s-aprind pe rând,

dar...sunt stele?

sau...doar lacrimi surâzând?
amintiri în pas de iele?

vad curgând,.. 

curgând... 

curgând...

curgând...

peste visuri efemere,

apunând.

Metode si strategii moderne

Preluare de pe site-ul Dăscăliţa

   1. BRAINSTORMING

l       In traducere directă "furtună în creier" sau "asalt de idei" ,este o metoda de stimulare a creativitatiice consta in enuntarea spontana a mai multor idei pentru solutionarea unei probleme.

l        Obiectiv : exersarea capacitatii creatoare a copiilor in procesul didactic care sa conduca la formarea unor copii activi

l       Etapele brainstormingului:-se desfasoara in grupuri de 5-20 copii

1.  Etapa pregatitoare- cu cele 3 faze(de selectionare a membrilor grupului de organizare si de familiarizare cu tehnica,faza de pregatire a sedintelor)

2.  Etapa productiva a grupuluI(stabilirea temei, rezolvarea problemelor,culegerea ideilor

3.  Etapa  trierii si selectionarii ideilor-evaluarea(analiza ideilor emise,se opteaza pentru solutia finala)

l       Educatoarea nu are voie la idei sa comenteze

l       Se intervine atunci cand nu se respecta regulile

l       Se accepta toate solutiile dar se preiau doar cele valoroase

l       Eliminati factorii care blocheaza manifestarea creativa a prescolarilor

    

    2.Cubul

Strategie de predare –invatare ce urmareste un algoritm ce vizeaza descrierea ,comparatia ,asocierea,analizarea, aplicarea,argumentarea atunci cand se doreste explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi imbogatit cu noi cunostinte sau a unei situatii privite din mai multe perspective.

Etape – se formeaza grupuri de 4-5 copii

         - fiecare copil din grup interpreteaza un rol in functie de sarcina primita(rostogolici,istetul, stie tot ,umoristul,cronometrorul)

        - copiii rezolva sarcina individal intr-un timp dat

       - prezinta pe rand raspunsul formulat

       3.Tehnica 6/3/5

  Definitie- este o modalitate de lucru,bazata pe constructia de idei pe idei in domeniul creativitatii

    Obiectiv  stimularea creativitatii de grup a copiilor prin solicitarea de a gasi cat mai multe solutii avand la baza o tema data

Etape

1 Impartirea copiilor in grupe de cate 6 membri fiecare

2 Prezentarea problemei si a sarcinii de lucru

3 Activitatea propriu-zisa alterneaza activitatea individuala cu cea de grup

4 Analiza rezultatelor

      4.Explozia stelara

Definiţie . –este o metoda de stimulare a creativitatii,o modalitate de relaxare a copiilor si se bazeaza pe formularea de intrebari pentru rezolvarea de noi probleme si noi descoperiri

Obiective –formularea de intrebari si realizarea de conexiuni intre ideile descoperite de copii in grup prin interactiune si individual pentru rezolvarea unei probleme

Descrierea metodei –copiii asezati in semicerc propun problema de rezolvat. Pe steaua mare se scrie sau deseneaza ideea centrala

 -pe 5 stelute se scrie cate o intrebare de tipul CE,CINE,UNDE,DE CE.CAND,iar 5 copii din grupa extrag cate o intrebare

Fiecare copil din cei 5 isi alege 3-4 colegi,organizandu.se in cinci grupuri.

Grupurile coopereaza in elaborara intrebarilor

La expirarea timpului,copiii revin in cerc in jurul stelutei mari si spun intrebarile elaborate fie individual,fie un reprezentant al grupului

Copiii celorlalte grupuri raspund la intrebari sau formuleaza intrebari la intrebari.

-Se apreciaza intrebarile copiilor, efortul acstora de a elabora intrebari corect ,precum si modul de cooperare,interactiune.

        5. METODA
“PALARIUTELOR GANDITOARE”

-          Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă cu controlul discutiilor, extrage concluzii – clarifica/alege solutia corecta

-          Pălăria albă –  detine informatii despre tema pusa in discutie ,face conexiuni,ofera informatia bruta asa cum a primit-o  – informeaza

-          Pălăria roşie – îşi exprimă emotiile, sentimentele, supararea, faţă de personajele întâlnite, nu se justifica – spune ce simte

-          Pălăria neagră – este criticul, prezinta posibile riscuri,pericole,greseli la solutiile propuse, exprima doar judecati negative – identifica greselile

-          Pălăria verde –   oferă soluţii alternative, idei noi,inovatoare,cauta alternative {Ce trebuie facut?} – genereaza idei noi

-          Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, exploreaza optimist posibilitatile, creează finalul. – efortul aduce beneficii

      6. Tehnica Lotus

Este o modalitate interactiva de lucru in grup care ofera posibilitatea stabilirii de relatii intre notiuni pe baza unei teme principale din care deriva alte opt teme.

Obiective – stimularea inteligentelor multiple si a potentialului creativ in activitati individuale si in gruppe teme din domenii diferite.

Etape  1. construirea schemei/ diagramei tehnicii de lucru;

            2. plasarea temei principale in mijlocul schemei grafice;

            3.grupul de copii se gandeste la continuturile/ideile/cunostintelor legate de tema principala

            4.abordarea celor opt teme principale pentru cadranele libere

            5. stabilirea in grupuri mici de noi legaturi/relatii/conexiuni pentru aceste opt teme si trecerea lor in diagrama

           6. prezentareav rezultatelor muncii in grup,analiza produselor.aprecierea in mod evaluativ,sublinierea ideilor noi

         7.HARTA CU FIGURI

Def.-tehnica prin care se poate reprezenta un spatiu –localitate,teritoriu,loc de desfasurare a unei actiuni,utilizand desene schematice

Obiectiv urmarit-selectarea elementelor reprezentate prin simboluri si pozitionarea lor in spatiul ales

Descrierea metodei      1. Comunicarea sarcinii de lucru

      -se formeaza grupuri de cate 4 copii,se distribuie materialul si se anunta sarcina de lucru in cadrul unei teme

Timp de 7 minute copiii se consulta si schiteaza  conturul spatiului pe care vor sa-l reprezinte  ,iar in interiorul lui isi fixeaza elementele constitutive ale hartii si locul pe care-l ocupa fiecare element

  2. Activitatea pe grupuri

       -fiecare grup lucreaza la propria harta cu figuri-deseneaza ,cauta simboluri,scriu etichete etc.

Se pot folosi texte –lecturate de educatoare,imagini, fotografii pentru ca harta sa fie cat mai aproapede realitate

 3. Prezentarea de grup

 se prezinta harta de catre un raportor care explica motivele aranjarii elementelor in spatiul hartii

        8. TURUL GALERIEI

Definitie –tehnica de invatare prin cooperare care stimuleaza gandirea,creativitatea şi invaţarea eficienta incurajand copiii sa-şi exprime opiniile cu privire la soluţiile propuse de colegii lor

Obiective –elaborarea unui plan care sa conduca la finalizarea unui produs ce constituie conceptia ,opinia tuturor membrilor grupului

Descrierea metodei

1.       Se formeaza grupuri de cate 4 copii

2.       Copiii rezolva o sarcina de lucru care permite mai multe perspective de abordare sau mai multe solutii

3.       Produsele activitaţii grupelor de copii-desene, colaje,postere

4.       Se expun pe pereţii clasei,care se transforma intr-o galerie exozitionala

5.       La semnalul dat de educatoare prin diferite procedee,grupurile de copii trec pe la fiecare exponat pentru a examina solutiile,ideile propuse de colegi si le inscriu pe poster intr-un loc stabilit anterior,comentariile critice,intrebarile, observatiile-cu ajutorul unor simboluri

6.       Dupa ce se termina turul galeriei ,grupurile revin la locul initial si citesc comentariile,observatiile de pe lucrarea lor,reexaminandu-si produl su.

         9.CVINTETUL

Definitie – tehnica de reflectie ce consta in crearea de cinci versuri respectandu-se cinci reguli in scopul de a se sintetiza continutul unei teme abordate

Obiective –sa se sintetizeze cunostintele ,informatiile despre subiect

                 - sa exprime ganduri ,sentimente ,idei personale asupra subiectului prin intermediul cuvantului

Descrierea metodei

    1.Comunicarea sarcinii de lucru (se anunta tema si sunt reamintite regulile de alcatuire a unui cvintet)

                primul vers un singur cuvant ce denumeste subiectul

                al doilea vers 2 cuvinte care definesc caracteristicile subiectului -2 adjective

                al treilea vers – format din 3 cuvinte care exprima actiuni( verbe la gerunziu)

                al patrulea vers –format din patru cuvinte care exprima starea copilului fata de subiect

                al cincilea vers- un cuvant care arata insusirea esentiala a subiectului

     2.Activitate pe grupuri   copii se impart in  2 grupuri ,iar educatoarea pentru fiecare vers compus repeta regula

     3. Se prezinta cele doua cvintete si se analizeaza

 Activitati premergatoare ( pregatitoare)

     cuvinte care denumesc subiectul (Cine este?, Ce este? )

     cuvinte care descriu subiectul (Ce stii despre mine? )

     cuvinte care  exprima actiuni  (Ce face ?)

    cuvinte care exprima sentimente ,insusiri sufletesti (Ce simti pentru…?)

      cuvinte care arata insusiri esentiale ( Descrie-ma printr-un cuvant)

      10. Jurnalul grafic

Definitie- metoda prin care copiii identifica caracteristicile unor notiuni care le individualizeaza si diferentiaza de celelalte din aceeasi categorie

Obiective        –identificarea elementelor specifice notiunii studiate

                       _compararea si alegerea celor mai semnificative elemente                                       

Etape pregatitoare copiii si-au insusit tehnica completarii unui jurnal cand au scris

In jurnalul grupei si cand au  completat calendarul naturii de aceea li se explica copiilor ca pe perioada parcurgerii temei sau a proiectului....ne vom juca un joc Descopera diferentele,completand un alt fel de jurnal prin desen, imagini decupate sau fotografii etc. El este alcatuit din mai multe file ,impartita in 9 patratr

Descrierea metodei;  comunicarea sarcinii de lucru

                                     completarea jurnalului grafic

                                     evaluarea

     Varianta 2 –completarea jurnalului in grup(se constituie 4 grupuri formate din 5 copii. Se alegeanotimpul preferat timp de 10-15 minute vor completa in jurnalul grafic  desenand sau alegand imagini specifice numai anotimpului ales

         11.Metoda Frisco

Definitie –este o metoda de rezolvare a unei probleme de catre participanti pe baza interpretarii unui rol specific

l       Obiectiv-identificarea unor probleme complexe si rezolvarea lor prin strategii eficiente s accesibile nivelului de intleger al copiilor

l       Etape-1. Identificarea ,extragerea problemei

                2.Repartizarea rolurilor C-Conservator,E-Exuberant,P-Pesimist,,O-Optimist

                 3. Dezbaterea problemei

                  4.Sistematizarea ideilor si concluziilor asupra solutiei

       12.Partenerul de sprijin

Definitie-modalitatea de invatare prin care un copil cu dificultati de invatare este sprijinit de un alt coleg-partener

Obiectiv-dezvoltarea capacitatii de a sprijini un copil cu dificultati de invatare

In evaluarea initiala,continua,dar si in observarea permanenta a comportamentelor se depisteaza  copii care prezinta dificultati in invatare

     Calitatile partenerului de sprijin

                         -sa fie un copil recunoscut de grup,de cel care are nevoie  de sprijin

                         -sa stie sa coopereze, sa ajute,sa explice ,sa se faca inteles

                         -sa fie expert in activitate, adica sa dispuna de tipul de inteligenta caracteristic domeniului respectiv

Calitatile celui sprijinit-sa aiba curajul sa recunoasca ca are nevoie de sprijin

                                      -sa accepte sprijinul de incredere

                                      -sa solicite sprijin

                                      -sa-si aleaga partenerul de sprijin

      13.Minicazurile

Definitie-tehnica prin care copiii identifica si prezinta situatii pozitive sau negative din mediul in care traiesc

Obiective sa identifice o situatie problema

                   sa compare diferite siuatii reale

                   sa descopere alternative de rezolvare

Etape se vor forma grupuri de cate 4 copii

        1. se comunica sarcina de lucru prin identificarea unei situatii problema

         2. activitate in grupuri-copiii discuta si elaboreaza minicazurile in grupuri

         3. activitate frontala-se prezinta fiecare minicaz al grupului de catre un raportor

          4. alegerea unui minicaz din cele prezentate.

          5. formularea unor decizii –timp de 5 minute fiecare lider va prezenta decizia grupului gasind raspunsul la intrebarea –Ce ai face in aceasta situatie

          6. activitate frontala de discutie asupra deciziilor

        14.Sintetizarea

Definitie- este o metoda de reflectie asupra unui subiect care presupune o derulare procesuala

Obiectiv: dezvoltarea operatiilor gandirii prin aprofundarea tematicii propuse in munca in grup sau in perechi

Etape:

1.Organizarea in pereche-in grupuri

2.Comunicarea sarcinii didactice

3.Munca independenta

4.Lucrul in pereche-in grupa

5.Activitatea frontala

     15.Acvariul

Definitie-este o tehnica ce evalueaza comportamentul prescolarului in grupul unei activitati de invatare organizata in grup

Obiective-rezolvarea creativa a unei sarcini de invatare si evaluare comportamentelor individuale si de grup

Etape- 1. Organiyarea copiilor in doua grupuri,grupul pestilor-cercul interior,grupul observatorilor –cercul interior

          2. Realizarea activitatii propuse in cercul interior

Cerinte pentru copiii pesti-cercul interior-lucreaza timp de 10 minute in rezolvarea sarciniiavand la dispozitie materialele informative adecvate

        reyolva sarcina de lucru ,ascultand cu interes ideile colegilor de grup

Cerinte pentru observatori-cercul exterior-observa comportamentul unui singur coleg din cercul interior si activitatea intregului grup,formuleaza intrebari pentru copiii pesti ,nu critica ,explica demersul folosit de copiii pesti pentru rezolvarea sarcinii,descrie comportamentul copiilor pesti,raspund la intrebarile adresate de copilul peste

         16.Reportajul

Definitie: este o strategie care utilizeaza informatii despre situatii si evenimente specifice prescolarilor.

Obiectiv: dezvoltarea capacitatii de a transmite informatii despre un eveniment, un fapt, o situatie pentru a determina pe ascultator sa inteleaga cursul real al evenimentului prezentat

Etape:

1. Identificarea evenimentului

2. Culegerea informatiilor

3. Selectarea informatiilor culese

4. Elaborarea unui plan

5. Redactara textului

        17.Mozaicul

Definitie: presupune invatarea prin cooperare, prin interdependenta grupurilor si exercitarea statutului de expert in realizarea unei sarcini de invatare

Obiectiv: documentarea si prezentarea rezultatelor studiului independent  celorlalti, devenind expert pntru tematica studiata

Etape:

1. Stabilirea temei si impartirea in 4-5 subteme

2. Organizarea grupelor de invatare

3. Constituirea grupelor de expert

4. Activitati in echipa initiala de invatare

5. Evaluare

        18.PUZZLE

Definitie- este un joc –exercitiu ce consta in reconstituirea unei imagini din forme, figuri-piese, a unei propozitii din cuvinte, a unui cuvant din silabe, litere

Obiectiv- exersarea capacitatii de a reconstitui – asambla o imagine , un cuvant, stabilirea unei relatii pozitive de comunicare intre emitator si receptor

Etapele jocului

1. Organizarea pe grupuri

2. Distribuirea materialului utilizat

3. Comunicarea sarcinii de lucru

4. Activitatea in grup

5. Activitatea observatorului

6. Analiza imaginilor reconstituite

§         19.DIAGRAMA CAUZA-EFECT

Definitie- Diagrama cauza- efect ,ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor  procese, evenimente, fenomene, probleme etc.

Obiectiv – stimularea imaginatiei copiilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective

Etape de realizare

1.Impartirea copiilor in grupe de lucru

2.Prezentarea problemei de discutat

3. Dezbaterea in grup

4. Construirea diagramei cauzelor si a efectului

5.Prezentarea muncii in grup

5. Concluzii- evaluare

§         20.BULA DUBLA

Tehnica bula dubla grupeaza asemanarile si deosebirile dintre doua obiecte ,procese,fenomene,idei,concepte

Bula dubla este prezentata grafic prin doua cercuri mari in care se aseaza imaginea care denumeste subiectul

Exemple    Animale-pasari

                Copii-parinti

                Fructe-legume

In cercurile mici asezate intre cele doua cercuri mari se deseneaza sau se aseaza simbolurile ce reprezinta asemanarile dintre cei doi termeni cheie

In cercurile situate in exterior la dreapta si la stanga termenilor cheie se inscriu caracteristicile,particularitatile sau deosebirile

§         21.Calatorie misterioasa

l       Obiectivul urmarit –exersarea orientarii in spatiu pe baza reprezentarilor spatiale prin indicatii scurte si precise

l       Definitie –un joc de imaginatie prin care copiii sunt directionati sa se orienteze in functie de pozitiile spatiale

l       Etape      

              1. Organizarea pe grupuri-copiii se impart in grupuri de cate patru .Cate un grup,pe rand devine ghidul calatoriei

              2.Prezentarea temei,a obiectivelor si a sarcinii didactice

              3.Activitatea in grupuri mici

              4. Calatoria spre destinatie

              5. Sosirea la destinatia locului misterios

              6.Evaluarea

§         22.TEHNICA BLAZONULUI

Tehnica blazonului presupune completarea compartimentelor unei scheme cu desene,jetoane ,cuvinte sau propozitii care prezinta sinteza unui aspect real

Obiective -identificarea caracteristicilor unei teme sub forma simbolica sau scrisa

                  -realizarea unei sarcini comune intr-un timp dat ,intr-o atmosfera relaxanta si cooperanta

Etapele de realizare a blazonului

      1. Comunicarea sarcinii de lucru-grupuri de 4-5 copii in 15 minute vor reliza blazonul cu una din subtemele....

      2. Realizarea blazonului in grup

      3.Expunerea si evaluarea frontala a blazonului

§         23. Piramida si diamantul

Obiectiv  - dezvoltarea capacitatii de a sintetiza principalele probleme ,informatii,idei ale unei teme date sau unui text literar

§         24.GHICITORILE

Definitie- sunt procedee didactice de stimulare a creativitatii, in care se prezinta sub forma metaforica un obiect , o fiinta, un fenomen, cerandu-se identificarea acestuia prin asocieri logice

Obiectiv: stimularea creativitatii si exersarea capacitatii de a formula descrieri sintetice ale aspectelor caracteristice,importante ale fiintelor,fenomenelor,obiectelor care intereseaza.

     Tipuri de ghicitori- ghicitori de descriere

                              -ghicitori analiza

                               - ghicitori de comparatie

                               -ghicitori de generalizare

                               - ghicitori liliterare

                                -ghicitori muzicale

                                 - ghicitori eliptice