vineri, 4 ianuarie 2013

un ceas

un ceas fără de limbi
îmi vorbeşte
între un tic şi un tac
note fugare într-un cântec
-tăcere-
a mea
a multora
trecutul e doar nevoia
de a căuta
prin tine
prezentul trece
cu mâinile împreunate
ca o închinare
într-o catedrală pustie
cu îngerii zburând
din vitralii

un ceas fără de limbi
îmi pune degetul pe rană şi
viaţa îmbrăcată sumar
va trece pe un drum cotit
râzând a o czvârcolirile
cu mâinile pe burtă
închisă înlăuntrul pleoapelor tale
un gol fără de margini
te va cuprinde

Niciun comentariu:

Sfâșietoare nepotrivire

prin tine treceam inconfundabilă stare de bine când se numără anii sorții şi stam cu palmele încrucișate înapoia ușilor...