duminică, 27 ianuarie 2013

umbră celestă

cei care m-au iubit
au smuls gratiile
iată
au plecat
fredonând
i-a şi primit pământul
cu buza deschisă şi
eu zbor înghiţită
într-un plonjon interzis
mă războiesc dăruindu-mi sângele
pentru voi
mă voi întoarce
ridicând geana zdrobită
o să îmi înec talpa 
în nisipul fierbinte
veşnic în floare
mă spumegă râul
odihnă a umbrelor mele urlătoare
lacătul timpului încuind 
surâsul meu tăiat şi
mă prefac în linişte
într-un Dincolo-într-o altfel de umbră
celestă
îmi veţi zice durere
îmi veţi zice clipă răstignită
stâncă adormită 
în pieptul de claun
alunec
adânc
sugrumată de a mea viaţă

Niciun comentariu:

Sfâșietoare nepotrivire

prin tine treceam inconfundabilă stare de bine când se numără anii sorții şi stam cu palmele încrucișate înapoia ușilor...