luni, 24 martie 2014

la marginea somnului convulsiv

 am trecut noi prin
ierni mult mai grele
zăpezile murdare
ca nişte mantii polare
ne-au amorţit am ars noi până
mai sus de acoperiş am dosit
lipitori pe sub piele
-fosforescente închipuiri-
când se ridicau mirosuri
înţepătoare de vietăţi subacvatice
încă ne credeam hansel şi gretel
ah visul acela de la
marginea somnului convulsiv
trupurile noastre
lichefiate
umplute cu sânge
ca două cupe
din care inorogul
cu nesaţ a sorbit

Niciun comentariu:

Simbioză

Îmi va fi dor de tine pân` la stele, Prietene al meu nocturn, Las ție moștenire cântecele mele Pe care-aș fi putu...