mă preling pe sub ruine
ca o umbră sculptată
pe obrazul timpului de piatră
prind rădăcini adânci
ierburi tăioase îmi cresc sub unghii
simt vestigiile unor imperii ne
apuse
am amorțit în vechea cămașă de zale
paloșul meu e oglindă mincinoasă
mă trădează când mâna-mi împlătoșată
se ridică războinic
în chip de pasăre măreață
din care a început să curgă lichid gelatinos
ca o capcană vie
acvila non capit muscas
în trupul meu crește alt trup
cu mantie prelungă
și cerul mi-e un evantai
de curcubeie crescute-n arcul de culori
de azi
sunt werowance
adepta unui neam fără de scut
în fort m-așteaptă băștinașii
din volumul ,,Surâsul meu gothic,,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu