luni, 24 februarie 2014

joc neterminat

mi se părea că trebuie
să îndulcim noi apele cu sulf
plase întinzânde
peştilor orbiţi de ştiri contrafăcute
într-o ultimă amăgire
amanetam pe nimicuri
aripi străvezii şi ochii
de fluturi
înecaţi
totul
e un mare joc
zic totul
e un tărâm
al focurilor sacre
purificându-ne gândul
arcuri
suliţe
săgeţi
traversează
cerul -împlinire a unui vis/ scrisoare de demult
din celelalte tărâmuri în care pământul
se prefăcea în pulbere
de neiertat

Niciun comentariu:

Simbioză

Îmi va fi dor de tine pân` la stele, Prietene al meu nocturn, Las ție moștenire cântecele mele Pe care-aș fi putu...