vineri, 1 ianuarie 2016

drumul te imploră


ireal. cade lumina.
în geana întredeschisă a vântului
corpuri de aer se înnobilează.
e o tăcere de început.
ziua închide pleoapa.
peste obraz
se înfășoară lacul.

gândurile se adună
în urma pașilor tăi
cât mai departe.

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...