luni, 19 mai 2014

iluminare

silită de vremurile seci
interzisă
acoperită-n mantii
de uitare
cu vântul
răscolind
tăceri
pe acolo
îmi tremură iarna
răsădindu-mi  toate zăpezile
primează
când glasul mă străbate
-gând peste gând-
și totuși -eu-
neînduplecată
încă
în așternuturi umede
voi sta mereu
dezlegând
mâini și picioare

Niciun comentariu:

dincolo de umbră

desfac lanțul de după gâtul nopții mă aplec asupra aceluiași ecran-gigant luându-mă de mână cu toate umbrele mele da...