joi, 29 iunie 2017

vieți înghesuite


îmi sfărâm tăcerile de stânci
împăturindu-le în ziare vorbitoare
ca pe niște orfani nealinați și văd aievea
câte vieți înghesuite își caută o cale
printre rânduri

până la altar aud strivitul clipelor pe geamuri
amiezile năclăite se zvârcolesc
pe sub podeaua lucitoare
ca o apă cristalină 
văd trupul trecut dincolo
acolo unde nu mai e nevoie de umbră

în semiîntuneric aureola mea hoinară
va atinge bâjbâind mai multe uși

.....................................................................
dar până atunci aștept cu ochii strânși pocnetul de bici
să mă transforme în fulger

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...