joi, 1 decembrie 2016

manifest




inima mea începea a bate
inegal, în cele trei dimensiuni...

auzi: strigăt/dorință/chemare?

se desfăcea-n fâșâi
de ritmuri bizantine
și căuta, acolo, în adânc,
banul/ochi de argint cu chip de rege...

se topea-n zare strigătul
de meliță strivitoare de cânepă veche,
lăsată în lacrimi la dospit.

îngerii ieșeau la gura soarelui,
se aruncau cu mâinile împreunate
în botul mielului jertfit,

cântau serafic un cântec dezgropat
să lege firea de cea de a doua răstignire.

dar, iată-L
poartă cunună
strivită-n banii de argint
și se retrage, vinovat,
c-a înflorit(latent) în mii de inimi...

arde ramul de măslin în fereastra
pusnicului,
vorbește sfântul în șoaptă
neobositului metanier,

doar ochiul vlăguit mai poate zări
l u m i n a din pământuri
credința- nu-i doar mașina
care încovoaie aplecând
genunchiul lumii...

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...