Un loc al meu
Din zori si până-n noapte m-am rugat,
Să am un loc al meu, umbrit, fără păcat,
În care, nici în zi și nici în noapte,
Nu calcă păși de neumblat.
Și-n locu-acela, pentru mine anume,
Să plâng adânc, dacă se poate,
în tihnă, ca un rob, nesubjugat,
cu trupul aplecat, pe spate.
Să-mi urce lacrimile încet,
Să-mi treacă noaptea peste piept,
Să simt cum astă plângere, de lacrimi, rece,
Din zi în zi, încearcă să mă-înece.
Şi-atunci, cu ochii mei de înecata,
Să te privesc cum nimeni
n-a îndrăznit a te privi vreodată,
Eu, lacrima-femeie, tremurată
în ochi de baltă tulburată.
-------------------------------------
Unu locu a meu
Di-tu hâryii shi pânâ tu noapti mi-arugaiu
Ta s-amu unu locu a meu, aumbrosu, fârâ di mârtii,
Tu cari, ni tu dzuâ ni tu noapti,
Nu calcâ imnati ti nialagâri.
Shi tu atselu locu, ti mini numitu,
S-plângu ahândosu, ma s-poatâ,
pi tinihai, ca un robu, fârâ jugu,
cu truplu aplicatu, pi pâltari.
S-nji alinâ lacârnjili angâtanu,
Sâ-nji treacâ noaptea pisti cheptu,
S-duchescu cumu aestâ plândzeari, di lacranji, aratzi,
Tsi dzua di dzua, da s-mi-aniacâ.
Shi-atuntsea cu oclii a mei di-nicatâ
S-ti mutrescu cumu vârnâ
nu indrazni s-ti mutreacâ vârnâoarâ,
mini, mnjiari-lacârma, trimburatâ
tu ocli di abaltâ mintitâ.
Autor - Dorina Neculce Obedeya
Traducerea - VANGHEA (Andra Fox***
Ta s-amu unu locu a meu, aumbrosu, fârâ di mârtii,
Tu cari, ni tu dzuâ ni tu noapti,
Nu calcâ imnati ti nialagâri.
Shi tu atselu locu, ti mini numitu,
S-plângu ahândosu, ma s-poatâ,
pi tinihai, ca un robu, fârâ jugu,
cu truplu aplicatu, pi pâltari.
S-nji alinâ lacârnjili angâtanu,
Sâ-nji treacâ noaptea pisti cheptu,
S-duchescu cumu aestâ plândzeari, di lacranji, aratzi,
Tsi dzua di dzua, da s-mi-aniacâ.
Shi-atuntsea cu oclii a mei di-nicatâ
S-ti mutrescu cumu vârnâ
nu indrazni s-ti mutreacâ vârnâoarâ,
mini, mnjiari-lacârma, trimburatâ
tu ocli di abaltâ mintitâ.
Autor - Dorina Neculce Obedeya
Traducerea - VANGHEA (Andra Fox***
Sunt eu
DORINA NECULCE OBEDEYA
sunt eu? străina care scara urcă,
și-n gândurile-i răsucite se încurcă?
sunt eu, femeia ce-a pornit de-acasă
și frunza crudă-n trup o îndeasă?
sunt eu, femeia care plămădește golul,
și tremură sub tălpi izvorul?
sunt eu, aceea care răscolește-n ploi
și-aduce umbra ielelor `napoi,
în ochiul de strigoi? și-n chip de Sfânt,
îmbracă fața Morții în cuvânt?
-eternă Scară, du-mă, du-mă tot mai sus,
căci mâna/pană mi s-a scurs
şi-n ochiul nopții
am tot curs...
Mini escu
mini escu? xeana cari scara alinâ
shi tu minduierli-i ashtsâti s-minteashti?
escu mini, mnjiarea tsi anchisi di acasâ
shi frândza crehtâ tu trupu u andeasâ?
escu mini, mnjiarea cari frimitâ tsiva
shi treamburâ sumu tălchi aizvurlu?
escu mini, atsea cari minteashti ploi
shi adutsi aumbra mirilor-năpoi,
tu ocliul di varacolacu? shi tu prosupu di Ayiu,
ambracă fatsa Moartiei tu zboru?
- di totdna Scară, du-mi, du-mi tutu ma îndzeanâ,
câ mâna/ pâna nji sa scurdzi
tu ocliul ditu noapti
tutu curshiu...
Traducerea - VANGHEA ( Andra Fox***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu