Și-n pieptul meu i-un cer de neumblat,
Cosașii țârâie nebuni prin umbra nopții
Și ies albine aurii la pășunat.
Și-n visul ăsta hâtru și nătâng,
Pe când picioarele mi le-ai schimbat,
Alerg neîncetat cu fluturii crescuți în gând
Și-ți tulbur clipele târzii în taine de scăldat.
Mi-e trupul un izvor de cânturi line,
Un Armstrong suflă aripi înspre zidul aplecat,
Încerc să mă cobor prin tine-n mine,
Dar corbii tăi, încununați cu titluri palatine,
Spre cele șapte zări m-au înălțat.
Pe când picioarele mi le-ai schimbat,
Alerg neîncetat cu fluturii crescuți în gând
Și-ți tulbur clipele târzii în taine de scăldat.
Mi-e trupul un izvor de cânturi line,
Un Armstrong suflă aripi înspre zidul aplecat,
Încerc să mă cobor prin tine-n mine,
Dar corbii tăi, încununați cu titluri palatine,
Spre cele șapte zări m-au înălțat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu