mi se îngăduie să trec
prin râuri de iluzii
,,născut, iar, nu făcut,,
captiv pe un țărm
al marilor înfrângeri
mi se permit uitările
în oase sugrumând tăceri
și acel miracol încă
îmi ridică pleoapa
în care n-ar mai crede
Nimeni
înaintează sufletul cu mâinile
legat de un perete
trupul meu cald
anume jertfă
atârnând
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu