vineri, 25 martie 2016

Ritm pe un arcuş însângerat

anotimpurile lumii ne mângâie tristețea
cu cât eşti mai trist
cu atât crești mai mult în inimă
proporțiile ne schimbă locurile
şi între noi
se înrădăcinează vulgar
alte chipuri
le obligăm
să treacă râul morţii
într-un ritm forţat.

bang bang bang se dezlănţuie timpul zic
râul îşi închide uşile
porumbeii mei nu mai zboară
guşile privighetorilor
au îngheţat.
suntem captivi
în burta unui uriaş de piatră
gândesc suntem alăutele
unui arcuş însângerat

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...