duminică, 13 martie 2016

Gothic solitude



când se lasă trupuri
desFăcute fluturând
peste apusuri
îmi dezleg mâinile vineții
descos pleoapele
în-cimentate şi
trec alunecând
peste apa norilor
cu lilieci în gheare
mă simt doar
amintirile curmate
când le răsucesc în
forma firelor de gând
acolo sub cetatea
pustiită unde
ni se adună
umbre de cenuşă

2 comentarii:

Father spunea...

Superbe versuri!

Dorina Neculce spunea...

multumesc. ma bucura semnul trecerii tale pe aici

Sfâșietoare nepotrivire

prin tine treceam inconfundabilă stare de bine când se numără anii sorții şi stam cu palmele încrucișate înapoia ușilor...