vineri, 25 aprilie 2014

rătăcire prin izvoare

port în degete
sângele meu rece
- copil sărman -
rămas fără de graniță
încerc să mă răzlețesc
peste malurile ceții
transformându-mi ochii
în adâncimi de izvoare
tu- mereu plecat-
cu simbrie tocmindu-te
sufletul  să-mi rătăcești



Niciun comentariu:

amnezie poetică

mă închid în ochiul de sticlă trupul mă strigă pe un nume sacadat într-o numărătoare abstractă se face iarăși noapte perdeaua neagră spa...