filmam cu o camera
a sentimentelor ascunse
realitatea părea mult perimată
un om un câine un copil
imaginile se estompau
se amestecau
cadrele intrau unele în altele
totul e un vis îmi zic
sunt abandonată
înapoia ușilor uitate
e o problemă de nuanțe
gândesc aici
au început toate patimile
aici se numără zilele grele
gândesc.
gândesc?
sau gândul mi-l amăgesc
așa ca și cum ți-ai amăgi starea de sete
cu dulcețuri amare străpezite
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
Mobila Era o zi de vară toridă, dar nu semăna cu cele de astăzi, îmbâcsite de praf şi zăpuşeală. Până şi căldura acelor zile era mai uşor de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu