în mijlocul eternului sulițe se frâng în
zornăit de alămuri îmi încorsetează pleoapa
cu zbateri mute înalță imnuri suave
înspre inima mea de cedru
reclădită bucată cu bucată
din fiorile de plumb auzi-mă Doamne
când îngerii vor plânge nopțile astrale
cu lacrimi de ghips şi trandafirul din deget
o să-mi împietrească petală cu petală
iar cerurile vor fulgui amețitor luceferi galbeni
peste visurile trezite în chemări de suflet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu