atingeri

sunt reduceri azi la second hand ochi
buze prieteni sentimente expirate
trupuri nădușite nimeni nu are voie
să atingă femeia singură în
nopțile ei aspre în
plânsetul ei fraged
nimeni nu ar trebui să-şi facă
culcuș din regrete sau milă
din legănări de timp nimic
nu se mai poate naște
gândesc
e spre binele multora
să cresc în palmele calde
un liliac albastru cu dinții de foc
e spre binele...
şi mă contopesc iară cu timpurile mele
-mantii stelare însângerate
într-o incredibilă grămadă de trupuri
veți îmbrăca hainele cele mai albe
şi o să vă înclinați aşa uşor
spunându-mi zâmbind: condoleanțe!
dar eu n-am să mor-pod înfrigurat peste un pustiu de ape-
şi n-am să mai plec precum vă este şi voia ci am să rămân aici
înfiptă în (răs)cruci numărându-mi diminețile cenușii
şi tăcerile albe pe care mi le taie vântul
sărutându-mi glezna
ai să te răsucești desigur
ai să te răsucești ca o amintire furată prin toţi porii
ca eu să pot cândva să mi te fac ambră
şi în locul dintre inimi să te ating