vineri, 16 ianuarie 2015

ne)re)naşterea

am rămas cu privirile întoarse
printre ierburi amare
şi rădăcini gândesc
apostolic:
,,sunt,,  melancolică
din tată în fiu
scriu epistole ciudate
pe sub pielea mea cutanată
stau
cu spatele rezemat
de urechea întredeschisă
a cerului şi
evadez secular
nemaifăcându-mi temele
de suflet
sărbătoresc
o nouă înviere
sub cupola spartă
a unui alt neam

Niciun comentariu:

miracol

copiii cerului vor moșteni pământul murdari cu mâinile înmănușate în stele vor paște oile păstorului cosind prin umbrele înserării se vo...