sâmbătă, 30 octombrie 2010

...mă desprind

mă cheamă amintirile
ascult cu obrazul lipit
când le aud chemarea
mă desprind strivind lacrima
în care s-au ascuns atâtea constelații.

îmi surâzi eliberat
te înalți pe lângă muzica vibrantă a corzilor mele/
amintiri topite în lumini
feeric revărsate prin ochiul întredeschis
-ecou pustiit de nestrigat-

prin sânge îmi înoată o pasăre amară
își ascute ciocul înapoia oaselor mele
întoarce calea dinspre răsărit
visul mă se sfărâmă zborul mă îneacă
în apa tulbure tremurându-și unda
ca un însingurat

Niciun comentariu:

ermetică

suntem închiși în cercuri de foc tăcerile noastre se întretaie în cuțite de cuvinte aruncate pe asfalt încă nu s-a împlinit sorocul Doa...