joi, 21 august 2014
amintiri apocaliptice
o cunosc pe larra după
crizantemele din păr
îi scriu pe o margine de cer
amintiri apocaliptice
îngropate în nisip
larra surâde strigă aleargă
atâtea lucruri încă
nu i le-am povestit
o simt cum îmi pătrunde în carne
mirosind a fân mâinile ei fine de mătase
netezesc nourii cerul pare mai profund
nimeni nu mai trece dincolo de gânduri
pescărușul îşi ridică aripa rănită
e atâta soare Doamne
atâta soare limpede şi curat
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ... -
Mobila Era o zi de vară toridă, dar nu semăna cu cele de astăzi, îmbâcsite de praf şi zăpuşeală. Până şi căldura acelor zile era mai uşor de...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu